Exista Dumnezeu?
De cand eram mic , si ma uitam la cer , ma intrebam mereu…oare ce se afla dupa acea patura albastra?...iar sub pamant , poti sapa la infinit si nu descoperi nimic , sau ajungi in China , cum arata in desene.
Din desene si carti(de copii) am aflat ca dupa aceasta “patura albastra” se afla Luna , spatial cosmic si multe planete de fel de fel de culori....dar am intrebat-o si pe mama , iar ea mi-a dat un raspuns care ma facut sa-mi imaginez acea lume. Ea mi-a povestit ca sus , dupa nori si acea “patura albastra” se afla Raiul, un loc de unde vegheaza asupra noastra , a oamenilor , Creatorul nostru , Dumnezeu , alaturi de Duhul Sfant si Jesus , alaturi de multi alti sfinti si ingeri.
A inceput apoi sa imi povesteasca ca in acel loc , exista numai bine , numai fericire , si imi amintesc si acum prima imagine care mi-am facut-o despre Rai. Un loc care se afla desupra norilor , care apare dupa un moment scurt in care ochii iti sunt orbiti de lumina soarelui , si incet imi apare in fata imaginea Raiului , un colt de lume , cu o padure fara de sfarsit in care gasesti multe fantani , cascade , orice fel de animale , chiar si pradatoare care nu se ataca intre ele , si oameni , cu totii imbracati in haine albe si cu totii tineri si fericiti.....iar apoi a inceput sa imi povesteasca de Iad , acel loc ascuns sub pamant , loc al suferintei . Un loc ca o pestera in care singura lumina , e cea provenita din sufletele celor morti , sau ce a mai ramas din ele...dar si aceea e prea slaba ca sa lumineze acel loc incat sa vezi totul. In acel loc vezi peste tot numai oameni chinuiti de demoni , loc care cand mi l-am imaginat , a inceput sa ma cuprinda o frica de acel loc.
Dar dupa un timp , am inceput sa ma mai gandesc , si mi-am pus tot mai des intrebarea ‘’Oare exista cu adevarat Dumnezeu ? ‘’.
La inceput , ma mustra constiinta , crezand ca daca ma intreb acest lucru , acel Dumnezeu va afla si ma va pedepsi facandu-mi diverse accidente sau lucruri neplacute , lucruri care pot fi considerate pur ghion , iar de fiecare data cand pateam ceva rau , ma gandeam ca din cauza ca incercam sa gasesc raspunsuri la intrebari considerate blasfemice.
Dar , am inceput sa ma gandesc tot mai des la acest lucru si cum sa scap de aceasta « bariera » ce statea intre mine si libertatea de a cauta raspunsuri , si am aflat printre miile de ganduri ce-mi treceau prin cap , de constiinta, ea era acea « bariera ».M-am gandit ca e logic ca aceasta constiinta a mea sa imi zica ca e rau ce fac , deoarece mi-a fost creata o constiinta care sa imi zica , ca nu am voie sa ma indoiesc de acel Creator , ca el poate sa imi ia viata , sa ma transforme in non-existenta , sa ma faca sa devin un vid...sau sa ma trimita in acel loc numit IAD...
Dar m-am gandit , ca a fost creat acel liber arbitru , si daca Dumnezeu ma pedepseste doar ca sa fiu cum vrea El , se incalca liberul arbitru , caci in liberul arbitru se zice ca omul alege intre bine si rau , iar cele doua forte nu au voie sa intervina direct asupra omului, iar asa am reusit sa scap de aceasta « bariera »,numita si constiinta , constiinta care imi zice ca daca o sa caut raspunsuri o sa sufar.
Apoi nemaiavand acea « bariera » , am inceput sa caut linistit raspunsuri despre adevarul existentei unui Creator.Dar m-am intrebat , daca nu exista , pot oare sa ajung sa nu cred absolut deloc ca nu exista , deoarece in jurul meu , majoritatea oamenilor cred in El , iar eu cum am fost crescut intr-o mentalitate crestina , nu am cum sa ajung la un punct in care sa nu cred ca exista acel Creator , sau sa ajung acolo , dar sa nu imi mai pun deloc intrebari de genu ‘’Oare chiar exista ?...Oare m-am inselat ca nu exista deloc ?...Oare cand o sa ma aflu in patul mortii , oare o sa fiu o leguma dupa ce mor , oare o sa ajung in Iad si la acea suferinta vesnica ?..’’si multe altele.
In acest moment , in care am scris aceste randuri , am ajuns la o concluzie sau idee despre existenta unui Creator, si m-am gandit sa o scriu ca sa o impartesc si altora si sa ascult si alte pareri despre.
Drumul parcus spre aceasta idee e destul de lung si mult prea mult de povestit , de aia as vrea sa scriu doar acest raspuns,sau idee , care o am acum despre existentialismul Creatorului.
Creatorul , cel ce a creat aceasta lume , a fost definit mai intai ca o divinitate , o fiinta superioara omului , care este o forma de existenta spirituala , adica ceva care nu poate fi determinat fizic(povestea aceasta cred ca o stiti cu totii , si nu are rost so zic toata , dar o so zoc doar pe scurt,pentru cateva idei care imi vor trebui).Acesta a creat lumea aceasta in “7 zile” , adica 7 procese creatoare a acestei lumi , si a creat o creatura dupa “chipul si asemanarea sa”..adica omul.Aceasta teorie devine tot mai invechita , si nu iti da un raspuns prea concret despre crearea lumii in care traim , asa ca oamenii de stiinta au creat teoria « Big Bang-ului » , o teorie destul de credibila in care sunt prezentate etapele crearii acestei lumi , dar...nu are un inceput concret , totul incepe cu acea explozie , dar nu exista nimic despre ce sa fi fost...iar teoria Big Bang-ului , nu incepe din momentul exploziei ci incepe de la 10 la puterea -34 secunde după Big Bang. Deci tot nu prea m-am lamurit....asa ca mi-am creat urmatoarea idee.
Vidul , in care teoria Big Bang-ului zice ca se extinde Universul , a existat dintotdeauna , dar cum noi traim , cum noi existam si cum mereu trebuie sa existe o forta opusa vidului , dupa cum zice filozofia ca « nu poate exista bine fara rau » , a existat alaturi de vid « materia ». Materia , ce e aceasta materie ?...materia e tot ce se poate simti de noi , iar noi ce suntem?..o bucata de materie , adica o bucata din “materia” care o simtit , deci..noi simtit doar ceea ce e materie , iar ceea ce nu putem simti sau demonstra fizic , spunem ca e antiteza noastra , a materiei , vidul. In alte cuvinte materia e lumea noastra...dar....daca ar exista DOAR vid si materie , noi cum am ajuns in acest stadiu , noi cum am ajuns in prezent....dar ar exista doar vid si materie , de ce exista evolutia , timpul...nu ar trebui sa fie totul static?..sa fie “o bucata” de vid si “o bucata” de materie si ele sa “stea una langa alta”.
Poate asa ar fi trebuit sa fie , dar pe langa materie si vid a mai intervenit o forta, care a influentat si modelat materia , si o face sa se exinda in vid , sau in ceva mai vid decat insusi vidul , dar nu poate fi gandit.
Crezi acea presupusa “explozie” , sau mai bine zis , inceputul material care il cunoastem , a existat , sau..dupa acea explozie , numarul infinit sau imposibil de ajuns de mintea umana de bucati de materie care s-a imprastiat si a format aceasta lume , de ce lucru au fost “miscate” , sau....daca nu exista nimic care sa le fi “miscat” , nu ar fi trebuit ca acele bucati de materie sa fie statice si sa nu reactioneze intre ele?
Teoria evolutionista , care se bazeaza pe “selectia naturala” si pe combinarea genelor si crearea unora noi influentate de mediu. Dar aceasta selectie si combinare a genelor , nu e coordonata de “ceva”?...sau cum se “misca motorul” acestor lucruri?
Dupa parerea mea , pe langa vid si materie , mai exista o forta , din care o bucata este numita de oameni ‘ratiune”.Aceasta “ratiune” este ceea ce a controlat modul in care materia s-a desfasurat pentru a crea lumea pana in zilele de azi. Aceasta “ratiune” a coordonat modul in care lumea a evoluat.Poate aceasta “ratiune” este ceea ce a creat vidul si material ( reprezentate si prin lumina si intuneric)….
Deci , exista “ratiunea” care a creat materia si vidul , si care a “ales” sa influenteze materia , dar poate a ales si vidul sa il influenteze , dar asta nu avem cum sa stim caci ne aflat in “materie” si nu puteam “vedea pe cealalta parte” unde se afla vidul.
Acea explozie a Big Bang-ului , reprezinta inceputul modelarii materiei de catre acea “ratiune”....dupa care materia s-a imprastiat si a inceput sa parcurga un drum de creare , ca sa se ajunga pana in ziua de azi,pana in secunda in care citesti aceaste randuri si continua sa modeleze si creeze lumea aceasta materiala.
Pana aici , se poate zice ca stiinta si religia au explicatia comuna , caci in amandoua este spus acelasi lucru , doar ca fiecare are modul sau de a zice. Doar ca stiinta nu recunoaste aceasta “ratiune” , iar religia o numeste divinitate , Dumnezeu , Creatorul.
Iar in aceasta lume , ratiunea , sau o bucata din ea , este comuna unei specii , numita om.
Religia spune ca omul a fost creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu (“ratiunea”). Acest lucru este adevarat pentru ca , omul are “chipul lui Dumnezeu” , adica ratiunea si asemanarea , adica omul are capacitatea de a “crea” si are DOAR o bucata din ratiune.
Dar cum numim aceasta “ratiune” care o avem in noi?...majoritatea o numim “suflet” .Si existenta acestui “suflet” este adevarata pentru ca , noi cand luam o decizie , de ce luam acea decizie?..ce ne face capabili sa luam decizii?
Stiinta explica acest lucru prin capacitatile sistemului nervos...dar , doar acest sistem ne face sa gandim ?...nu ar trebui ca acest sistem sa fie coordonat de ceva ?....
Raspunsul meu este da , iar acel lucru ce ne coordoneaza e « ratiune » , sufletul nostru , persoana noastra , bucata care o numim « noi » din acel Dumnezeu (ratiune).
Iar daca oamenii numesc acea “ratiune” Dumnezeu , asa am sa o numesc si eu , si am sa o incadrez in credinta mea prezentata mai sus.
Va multumesc ca ati citit , si sper ca am reusit sa va raspund la niste intrebari legate de crearea acestei lumi si despre existenta unui « Dumnezeu « .
De cand eram mic , si ma uitam la cer , ma intrebam mereu…oare ce se afla dupa acea patura albastra?...iar sub pamant , poti sapa la infinit si nu descoperi nimic , sau ajungi in China , cum arata in desene.
Din desene si carti(de copii) am aflat ca dupa aceasta “patura albastra” se afla Luna , spatial cosmic si multe planete de fel de fel de culori....dar am intrebat-o si pe mama , iar ea mi-a dat un raspuns care ma facut sa-mi imaginez acea lume. Ea mi-a povestit ca sus , dupa nori si acea “patura albastra” se afla Raiul, un loc de unde vegheaza asupra noastra , a oamenilor , Creatorul nostru , Dumnezeu , alaturi de Duhul Sfant si Jesus , alaturi de multi alti sfinti si ingeri.
A inceput apoi sa imi povesteasca ca in acel loc , exista numai bine , numai fericire , si imi amintesc si acum prima imagine care mi-am facut-o despre Rai. Un loc care se afla desupra norilor , care apare dupa un moment scurt in care ochii iti sunt orbiti de lumina soarelui , si incet imi apare in fata imaginea Raiului , un colt de lume , cu o padure fara de sfarsit in care gasesti multe fantani , cascade , orice fel de animale , chiar si pradatoare care nu se ataca intre ele , si oameni , cu totii imbracati in haine albe si cu totii tineri si fericiti.....iar apoi a inceput sa imi povesteasca de Iad , acel loc ascuns sub pamant , loc al suferintei . Un loc ca o pestera in care singura lumina , e cea provenita din sufletele celor morti , sau ce a mai ramas din ele...dar si aceea e prea slaba ca sa lumineze acel loc incat sa vezi totul. In acel loc vezi peste tot numai oameni chinuiti de demoni , loc care cand mi l-am imaginat , a inceput sa ma cuprinda o frica de acel loc.
Dar dupa un timp , am inceput sa ma mai gandesc , si mi-am pus tot mai des intrebarea ‘’Oare exista cu adevarat Dumnezeu ? ‘’.
La inceput , ma mustra constiinta , crezand ca daca ma intreb acest lucru , acel Dumnezeu va afla si ma va pedepsi facandu-mi diverse accidente sau lucruri neplacute , lucruri care pot fi considerate pur ghion , iar de fiecare data cand pateam ceva rau , ma gandeam ca din cauza ca incercam sa gasesc raspunsuri la intrebari considerate blasfemice.
Dar , am inceput sa ma gandesc tot mai des la acest lucru si cum sa scap de aceasta « bariera » ce statea intre mine si libertatea de a cauta raspunsuri , si am aflat printre miile de ganduri ce-mi treceau prin cap , de constiinta, ea era acea « bariera ».M-am gandit ca e logic ca aceasta constiinta a mea sa imi zica ca e rau ce fac , deoarece mi-a fost creata o constiinta care sa imi zica , ca nu am voie sa ma indoiesc de acel Creator , ca el poate sa imi ia viata , sa ma transforme in non-existenta , sa ma faca sa devin un vid...sau sa ma trimita in acel loc numit IAD...
Dar m-am gandit , ca a fost creat acel liber arbitru , si daca Dumnezeu ma pedepseste doar ca sa fiu cum vrea El , se incalca liberul arbitru , caci in liberul arbitru se zice ca omul alege intre bine si rau , iar cele doua forte nu au voie sa intervina direct asupra omului, iar asa am reusit sa scap de aceasta « bariera »,numita si constiinta , constiinta care imi zice ca daca o sa caut raspunsuri o sa sufar.
Apoi nemaiavand acea « bariera » , am inceput sa caut linistit raspunsuri despre adevarul existentei unui Creator.Dar m-am intrebat , daca nu exista , pot oare sa ajung sa nu cred absolut deloc ca nu exista , deoarece in jurul meu , majoritatea oamenilor cred in El , iar eu cum am fost crescut intr-o mentalitate crestina , nu am cum sa ajung la un punct in care sa nu cred ca exista acel Creator , sau sa ajung acolo , dar sa nu imi mai pun deloc intrebari de genu ‘’Oare chiar exista ?...Oare m-am inselat ca nu exista deloc ?...Oare cand o sa ma aflu in patul mortii , oare o sa fiu o leguma dupa ce mor , oare o sa ajung in Iad si la acea suferinta vesnica ?..’’si multe altele.
In acest moment , in care am scris aceste randuri , am ajuns la o concluzie sau idee despre existenta unui Creator, si m-am gandit sa o scriu ca sa o impartesc si altora si sa ascult si alte pareri despre.
Drumul parcus spre aceasta idee e destul de lung si mult prea mult de povestit , de aia as vrea sa scriu doar acest raspuns,sau idee , care o am acum despre existentialismul Creatorului.
Creatorul , cel ce a creat aceasta lume , a fost definit mai intai ca o divinitate , o fiinta superioara omului , care este o forma de existenta spirituala , adica ceva care nu poate fi determinat fizic(povestea aceasta cred ca o stiti cu totii , si nu are rost so zic toata , dar o so zoc doar pe scurt,pentru cateva idei care imi vor trebui).Acesta a creat lumea aceasta in “7 zile” , adica 7 procese creatoare a acestei lumi , si a creat o creatura dupa “chipul si asemanarea sa”..adica omul.Aceasta teorie devine tot mai invechita , si nu iti da un raspuns prea concret despre crearea lumii in care traim , asa ca oamenii de stiinta au creat teoria « Big Bang-ului » , o teorie destul de credibila in care sunt prezentate etapele crearii acestei lumi , dar...nu are un inceput concret , totul incepe cu acea explozie , dar nu exista nimic despre ce sa fi fost...iar teoria Big Bang-ului , nu incepe din momentul exploziei ci incepe de la 10 la puterea -34 secunde după Big Bang. Deci tot nu prea m-am lamurit....asa ca mi-am creat urmatoarea idee.
Vidul , in care teoria Big Bang-ului zice ca se extinde Universul , a existat dintotdeauna , dar cum noi traim , cum noi existam si cum mereu trebuie sa existe o forta opusa vidului , dupa cum zice filozofia ca « nu poate exista bine fara rau » , a existat alaturi de vid « materia ». Materia , ce e aceasta materie ?...materia e tot ce se poate simti de noi , iar noi ce suntem?..o bucata de materie , adica o bucata din “materia” care o simtit , deci..noi simtit doar ceea ce e materie , iar ceea ce nu putem simti sau demonstra fizic , spunem ca e antiteza noastra , a materiei , vidul. In alte cuvinte materia e lumea noastra...dar....daca ar exista DOAR vid si materie , noi cum am ajuns in acest stadiu , noi cum am ajuns in prezent....dar ar exista doar vid si materie , de ce exista evolutia , timpul...nu ar trebui sa fie totul static?..sa fie “o bucata” de vid si “o bucata” de materie si ele sa “stea una langa alta”.
Poate asa ar fi trebuit sa fie , dar pe langa materie si vid a mai intervenit o forta, care a influentat si modelat materia , si o face sa se exinda in vid , sau in ceva mai vid decat insusi vidul , dar nu poate fi gandit.
Crezi acea presupusa “explozie” , sau mai bine zis , inceputul material care il cunoastem , a existat , sau..dupa acea explozie , numarul infinit sau imposibil de ajuns de mintea umana de bucati de materie care s-a imprastiat si a format aceasta lume , de ce lucru au fost “miscate” , sau....daca nu exista nimic care sa le fi “miscat” , nu ar fi trebuit ca acele bucati de materie sa fie statice si sa nu reactioneze intre ele?
Teoria evolutionista , care se bazeaza pe “selectia naturala” si pe combinarea genelor si crearea unora noi influentate de mediu. Dar aceasta selectie si combinare a genelor , nu e coordonata de “ceva”?...sau cum se “misca motorul” acestor lucruri?
Dupa parerea mea , pe langa vid si materie , mai exista o forta , din care o bucata este numita de oameni ‘ratiune”.Aceasta “ratiune” este ceea ce a controlat modul in care materia s-a desfasurat pentru a crea lumea pana in zilele de azi. Aceasta “ratiune” a coordonat modul in care lumea a evoluat.Poate aceasta “ratiune” este ceea ce a creat vidul si material ( reprezentate si prin lumina si intuneric)….
Deci , exista “ratiunea” care a creat materia si vidul , si care a “ales” sa influenteze materia , dar poate a ales si vidul sa il influenteze , dar asta nu avem cum sa stim caci ne aflat in “materie” si nu puteam “vedea pe cealalta parte” unde se afla vidul.
Acea explozie a Big Bang-ului , reprezinta inceputul modelarii materiei de catre acea “ratiune”....dupa care materia s-a imprastiat si a inceput sa parcurga un drum de creare , ca sa se ajunga pana in ziua de azi,pana in secunda in care citesti aceaste randuri si continua sa modeleze si creeze lumea aceasta materiala.
Pana aici , se poate zice ca stiinta si religia au explicatia comuna , caci in amandoua este spus acelasi lucru , doar ca fiecare are modul sau de a zice. Doar ca stiinta nu recunoaste aceasta “ratiune” , iar religia o numeste divinitate , Dumnezeu , Creatorul.
Iar in aceasta lume , ratiunea , sau o bucata din ea , este comuna unei specii , numita om.
Religia spune ca omul a fost creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu (“ratiunea”). Acest lucru este adevarat pentru ca , omul are “chipul lui Dumnezeu” , adica ratiunea si asemanarea , adica omul are capacitatea de a “crea” si are DOAR o bucata din ratiune.
Dar cum numim aceasta “ratiune” care o avem in noi?...majoritatea o numim “suflet” .Si existenta acestui “suflet” este adevarata pentru ca , noi cand luam o decizie , de ce luam acea decizie?..ce ne face capabili sa luam decizii?
Stiinta explica acest lucru prin capacitatile sistemului nervos...dar , doar acest sistem ne face sa gandim ?...nu ar trebui ca acest sistem sa fie coordonat de ceva ?....
Raspunsul meu este da , iar acel lucru ce ne coordoneaza e « ratiune » , sufletul nostru , persoana noastra , bucata care o numim « noi » din acel Dumnezeu (ratiune).
Iar daca oamenii numesc acea “ratiune” Dumnezeu , asa am sa o numesc si eu , si am sa o incadrez in credinta mea prezentata mai sus.
Va multumesc ca ati citit , si sper ca am reusit sa va raspund la niste intrebari legate de crearea acestei lumi si despre existenta unui « Dumnezeu « .
